Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for noiembrie 2013

SARCINA SUPRAPURTATA

Sarcina suprapurtată este definită ca o sarcină ce durează 42 de săptămâni (294 de zile) sau mai mult, calculând săptămânile de sarcină din prima zi a ultimei menstruaṭii. Termenii suprapurtată, prelungită, postmatură, sunt folosiṭi pentru a defini sarcini care au depăşit durata considerată a fi limita superioară a unei sarcini normale.

Există 2 categorii de sarcini care ajung la 42 de saptămâni încheiate:

  • sarcinile de 40 de saptămâni de la concepṭie  
  • sarcinile cu o vârstă gestaṭională mai mică, dar care a fost greşit calculată. Pentru a estima corect vârsta gestaṭională se practică în plus şi ecografia vaginală în primul trimestru.

Etiologia sarcinii suprapurtate nu este pe deplin cunoscută : factorii genetici (gena maternă), factorii feto-placentari (anencefalia, hipoplazia glandei suprarenale şi deficienṭa de sulfatază placentară legată de cromozomul X), un nivel scăzut al estrogenului (care la o sarcină normală are valori crescute), eliberarea unei cantităṭi reduse de oxid nitric cervical.

Nou-născuṭii postmaturi au un aspect particular: pielea este încreṭită şi scuamoasă (în special pe  palme şi pe talpi), corpul are un aspect alungit, subṭire, unghiile sunt lungi, ochii larg deschişi, cu un aspect îmbătrânit.

Există două strategii de abordare a sarcinii  suprapurtate:

–         inducerea naşterii pentru a evita prelungirea sarcinii

–         tratament expectativ sub supraveghere strictă cu specificaṭia de inducere a naşterii sau secṭiune cezariană când situaṭia o impune.

 Ȋn ambele cazuri este de maximă importanṭă estimarea corectă a vârstei gestaṭionale pentru a evita intervenṭii inutile.

Sarcinile de 41 de săptămâni fără complicații sunt considerate normale.  După încheierea a 42 de săptămâni de sarcină, calculate doar pe baza vârstei fetale,  nu se practică nici un fel de intervenție.

Dacă există complicații ca hipertensiune, scăderea numărului mișcărilor fetale, oligohidroamnios, atunci se recomandă inducerea nașterii la 41 de săptămâni.

În cazul sarcinilor cu vârsta gestațională corect estimată se practică inducerea nașterii la sfârșitul săptămânii 42 de sarcină.

Dacă vârsta gestațională este incertă sarcinile considerate suprapurtate sunt monitorizate, se practică teste fetale nonstres săptămânal și evaluarea volumului de lichid amniotic,iar în cazul în care se înregistrează probleme se procedează la inducerea nașterii.

Indiferent de modul de abordare și strategia aleasă (inducere sau teste fetale) pacienta va fi informată corect asupra riscurilor și beneficiilor ambelor strategii. Dacă se preferă abordarea metodei secunde (testele fetale) se recomandă monitorizarea îndeaproape atât a mamei cât și a fătului. Pentru o sarcină suprapurtată, în timpul nașterii, fie că nașterea e spontană fie că se practică inducerea, se recomandă monitorizarea fetală. 

Read Full Post »